Elie Wiesel este o persoana extrem de cunoscuta, atat de cunoscuta incat nimanui nu
i-ar putea trece prin cap ca acesta ar avea nevoie de publicitate. Scriitor de origine romana, Elie Wiesel este laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Supravietuitor al Holocaustului, Wiesel a fost insarcinat in 1978 de presedintele american Jimmy Carter sa coordoneze eforturile de construire a Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington. Ca scriitor, Wiesel a scris mai mult de 40 de carti legate de Holocaust, el insusi fiind deportat in 1944 in lagarul de la Auschwitz.
Lucruri foarte cunoscute. O intamplare petrecuta de curand in San Francisco ne conduce, mai ales prin efectele ei, pe un taram al speculatiilor, pe care cunoscutul scriitor nu le-ar merita. In timpul participarii la o conferinta, el a fost agresat de un individ in liftul Hotelului Argent din San Francisco. Agresorul, potrivit Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania, intentiona sa-l determine pe Elie Wiesel sa afirme ca relatarile despre Holocaust din romanul sau autobiografic "Noaptea" ar fi "simple fictiuni". Incidentul este mai mult decat regretabil, dar amploarea care i
s-a dat este pandita de rele intentii. Si asta pentru ca Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" le transmite pe loc autoritatilor romane o solicitare fara nicio noima la prima vedere. Autoritatile romane sunt somate sa se autosesizeze si sa analizeze manifestarile de "negationism" fata de Holocaust si actiunile publice care recurg la "simboluri fasciste, naziste sau legionare".
Incidentul in care a fost implicat Wiesel s-a petrecut peste ocean, in Statele Unite ale Americii, si nu in Romania. Apoi, cel putin pana acum, nu s-a dovedit in vreun fel ca agresorul ar fi fost roman sau ar avea legaturi cu tara noastra. Intr-o astfel de situatie, de ce institutul in cauza nu s-a adresat autoritatilor americane?
Acest mod de a "globaliza" o chestiune nu poate avea decat un efect de adversitate. Nimeni nu pune la indoiala suferintele poporului evreu in timpul Holocaustului. A anatemiza insa cu orice prilej poporul roman pare o actiune cusuta cu ata alba. Ce vor reprezentantii institutului, pana la urma? Ne indeamna la vigilenta pe o tema deloc specifica romanului. O fi recursul permanent la istorie bun pentru a evita greselile trecutului, dar sa-i dai copilului intruna in cap pentru ratacirile parintilor este o chestiune care contravine flagrant preceptelor biblice.